Recrutare

Întrebări frecvente

APA  - Întrebări frecvente
 

Consumul de apă de la robinet

1. Care este diferenţa dintre apa de la robinet şi apa îmbuteliată ?

Despre apa îmbuteliată:

Sute de miliarde de sticle din plastic sunt utilizate anual pentru ambalarea apei. Aceste imense cantităţi de PET-uri devin repede deşeuri şi numai 16% sunt reciclate. Restul de 84% poluează natura, fiind atât de puţin biodegradabile încât dispar abia după sute de ani.
Pentru producerea şi comercializarea unui litru de apă îmbuteliată se consumă 3 litri de petrol.
Cercetătorii estimează că extinderea acestui mod de comercializare a apei ar provoca un veritabil dezastru în viitorul deceniu.
Despre apa rece de la robinet:

Începând de la râu şi până la robinetul dumneavoastră, trecând prin uzinele de tratare, apa este permanent supravegheată. Parametrii principali ai apei sunt analizaţi permanent printr-o serie de analizoare şi completaţi de probe prelevate din reţea şi analizate în laborator.

 

2. Am impresia că am un consum prea mare. Cum pot să-mi evaluez consumul?

Consumul de apă variază în funcţie de :
• obiceiuri (apa este folosită pentru băut, la bucătărie, pentru toaletă sau pentru spălatul hainelor) echipamente (aparatele electrocasnice, piscină)
• utilizările domestice (baie, duşuri, udarea grădinii, spălarea unui autovehicul)
• evenimente noi în cadrul familiei : creşterea numărului de persoane care stau în aceeaşi locuinţă etc.
Puteţi calcula un consum anual estimativ aici.

 

3.  Există robinete care îmi permit să economisesc apă?

Dacă folosiţi o pară de duş eficientă puteţi reduce consumul de apă. Noile aeratoare pentru duşuri ajută la obţinerea unei senzaţii similară cu a unui jet puternic, consumând mai puţină apă.

Pe piaţă se comercializează robinete mixte care permit deschiderea şi oprirea apei, reglând în acelaşi timp debitul şi temperatura apei.
 

4. Care este presiunea "normală"?

Presiunea apei la robinetul dumneavoastră depinde de amplasamentul locuinţei în raport cu rezervorul / bazinul de apă şi/sau branşamentul de apă. Presiunea "normală" se situează între 2 şi 3 bari (bar = unitatea de măsură a presiunii).

 

Gustul şi culoarea apei

5. Apa nu are acelaşi aspect şi gust pe care le are de obicei. Ce trebuie făcut ?

Dacă n-aţi utilizat apa o perioadă mai îndelungată (zile, săptămâni) prima apă care va curge este cea care a stagnat pe instalaţia dumneavoastră.
De fiecare dată când constataţi o deteriorare a aspectului apei de la robinetul dumneavoastră vă recomandăm:

• lăsaţi apa să curgă câteva secunde
• informaţi-vă dacă apa nu a fost oprită pentru intervenţii
• verificaţi dacă şi vecinii dumneavoastră au aceeaşi problemă.
Nu trebuie să permiteţi intervenţii ale persoanelor neautorizate la sistemul de alimentare cu apă şi nici la reţeaua interioară.

 

6. Apa are gust sau miros de clor. Ce pot să fac ?

Mirosul mai pronunţat de clor apare în cazul unor temperaturi extreme (mari sau mici), precum şi în situaţia în care, pentru a asigura siguranţa microbiologică (bacteriologică) a apei distribuite, este necesară o creştere a concentraţiei de dezinfectant către limita superioară a cantităţii maxim admise. Măsura este luată exclusiv în scopul protejării sănătăţii dumneavoastră.
Clorul este o substanţă volatilă. Pentru atenuarea gustului apei, lăsaţi apa într-un recipient sau vas descoperit înainte de a o bea. Dacă se poate, chiar la frigider, dar nu mai mult de 24 de ore. Frigul va disipa gustul. Sau o puteţi servi cu cuburi de gheaţă. De asemenea, câteva picături de lămâie sau o frunză de mentă vor face ca gustul de clor să dispară, iar noile arome pot fi chiar plăcute.

 

7. De ce apa are câteodată o culoare roşiatică/ maronie?

Atunci când este presiune mare pe reţeaua de distribuţie a apei, se poate întâmpla să se desprindă microparticule de fier de pe ţevi care duc la colorarea apei de la robinet. Cu toate că acestea nu prezintă un pericol pentru sănătate, este de preferat să nu consumaţi apa decât atunci când revine la aspectul normal.

 
  
ENERGIE – Întrebări frecvente

1. Nu am căldură - coloanele interioare sunt colmatate, nu mi se încălzesc toți elemenții – ce pot face?

Potrivit Art. 14 din Legea 230/2007, « Proprietarul este obligat să mențină proprietatea sa individuală, apartament sau spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință, în stare bună, pe propria cheltuială. Niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalți proprietari din condominiu. »
De asemenea, art Art. 56 din aceeași Lege precizează : «  (1) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) neluarea de către proprietari, de către asociația de proprietari sau de către comitetul executiv al asociației de proprietari a tuturor măsurilor necesare pentru repararea și menținerea în stare de siguranță a clădirii și a instalațiilor comune aferente pe toată durata existenței acestora;
c) neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreținere, reparații sau de înlocuire a elementelor de construcții și instalații aflate în proprietatea sa individuală, dacă aceasta este de natură să aducă prejudicii celorlalți proprietari; »
În consecinţă, se deduce obligaţia proprietarului de a-și ȋntreţine pe propria cheltuială instalaţiile interioare de termoficare din apartament. În acest sens, poate apela la Asociaţia de Proprietari ce intermediază orice lucrare de reparaţie/ mentenanţă la coloanele din condiminiu, care ulterior poate apela la furnizorul de termoficare sau la oricare societăţi autorizate de instalaţii.

 

2. De ce trebuie să plătesc pierderile de căldură din țevile de termoficare de la punctul termic până la blocul meu? Veolia Energie cât plătește pentru aceste pierderi?

Pierderile de energie termică dintre punctele termice și blocurile racordate la sistemul centralizat nu sunt, în niciun caz, plătite de clienții termoficării centralizate - este vorba de pierderi tehnologice care există în cazul oricărui sistem de încălzire, centralizat sau individual. Clienții Veolia Energie plătesc exclusiv cantitatea de energie termică (gigacalorii) înregistrată de contorul de la branșament, index pe baza căruia se emite factura de către societatea noastră.

 

3. Cum mă pot deconecta de la sistemul centralizat de termoficare?

Deconectările individuale în imobile de locuit de tip condominiu de la sistemul centralizat de încalzire (SACET) pot fi realizate numai cu respectarea dispozițiilor legislative coroborate prevăzute în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, în Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 91/2007, și ȋn Hotarârea Consiliului Local nr. 444/2008 la Iași, respectiv Hotărârea nr.353/2011 la Ploiești, care stabilesc zonele unitare de încălzire în Municipiul Iași, respectiv Ploiești. Consecințele tehnice și juridice ale deconectărilor ilegale au un mare impact atât asupra locuințelor individuale ale celor care le realizează, a siguranței persoanelor, şi nu în ultimul rând asupra terților colocatari prejudiciați ulterior.

 

4. Cât mă costă metrul cub de apă caldă ?

Veolia Energie livrează energie termică înglobată în apa rece. Factura se emite  pe baza înregistrărilor aparatelor de măsură și reflectă consumul de energie termică înglobată în apa rece pentru prepararea apei calde (Gcal) pentru luna în  care a fost emisă factura de energie termică.
Volumul exprimat în metri cubi, înregistrat de contorul de apă caldă  este transmis furnizorului de apă rece, pentru a fi facturat ca apă rece folosită pentru prepararea apei calde.
În consecinţă, preţul apei calde are două componente:

  • Energia termică înglobată în apa rece, folosită pentru prepararea apei calde
  • Volumul de apă rece folosit pentru prepararea apei calde, facturat separat de către furnizorul de apă rece din oraş
 

5. De ce suma apometrelor este cu mult diferită față de cantitatea înregistrată la contor? De ce trebuie să platesc pierderile Veolia Energie ?

Cauze posibile pentru diferența dintre suma contoarelor din apartamente și contorul de branșament : erori de montaj, clasa de precizie diferită a contorilor de apartament față de contorul general și nu în ultimul rând consumul fraudulos.
Pierderile nu sunt plătite de clienți: clienții nu plătesc decât energia termică înregistrată de contorul de energie termică montat la branșament. Pierderile tehnologice pe rețele sunt costuri de exploatare pe care și le asumă operatorul.
Verificarea metrologică a aparatelor de măsura înainte de termen scadent în cazul suspiciunilor, se poate solicita, în conformitate cu art.8 pct .7 din Ordinul ANRSC nr.483/2008 ,,să solicite în scris verificarea contoarelor instalate pe branşamentul propriu, defecte sau suspecte de înregistrări eronate, în condiţiile art. 7 pct. 14”
 

6. Deconectarea unui apartament din bloc are efecte negative asupra celorlalte apartamente? Dacă da, care sunt acestea?

Instalațiile de încălzire și  apă  caldă  de consum sunt sisteme care asigură, în final, scopul pentru care au fost concepute și realizate – alimentarea cu energie termică în condiții de eficiență.
Intervențiile executate asupra instalațiilor interioare (deconectări), duc la disfunctionalități importante și la costuri  mai mari ale energiei termice pentru apartamentele rămase racordate la sistemul centralizat.    
 
Procentul de debranșare 10-20% 20-35% 35-65% 65-95%
Majorarea facturii celor care rămân racordați + 5 % + 40 % + 80 % + 90 %
 

 
 

7. De ce plătesc apa rece la preț de apă caldă ? De ce sunt nevoit să pierd litri întregi de apă din cauză că trebuie s-o las să curgă zeci de minute până devine caldă ?

Conform contractului de furnizare a energiei termice, operatorul de termoficare este obligat să respecte parametrii calitativi ai furnizării apei calde și căldurii la punctul de delimitare a responsabilității contractuale, adică la contor, care cel mai adesea se află la subsolul blocului.
Cu ani de zile în urmă, nu existau probleme legate de temperatura cu care apa caldă ajungea la robinetul consumatorilor finali: se consuma cantitatea necesară, costurile în bloc fiind împărțite în funcție de numărul de persoane ce locuiau în fiecare apartament.
Însă montarea de debitmetre (apometre) în aproape toate apartamentele din România a dus de-a lungul timpului la realizarea de economii în ceea ce privește cantitatea de apă caldă menajeră consumată.
Economiile realizate, lipsa izolației termice la instalatțile din interiorul blocurilor, precum și perioadele în care practic nu există consum (în special noaptea) fac în așa fel încât apa caldă să stagneze pe rețelele de distribuție din bloc: de aceea, atunci când clientul final deschide robinetul (mai ales dimineața și după-amiaza), temperatura apei calde este mai scazută decât cea livrată din punctul sau modulul termic.
Astfel, deși operatorul de termoficare furnizează apa caldă la temperatura corectă din punct de vedere contractual la contor, aceasta pierde din temperatură în instalațiile interioare ale blocurilor până să ajungă la robinetul consumatorilor finali.
 Soluția tehnică pentru această situație neplacută este foarte simplă: în condițiile existenței conductei de recirculare a apei calde între punctul termic și bloc, se montează un sistem de recirculare în interiorul condominiului ce presupune instalarea unei conducte paralele cu cea de apă caldă menajeră care recirculă apa de la ultimul etaj până la contor. Conducta este legată la o pompă dotată cu un senzor de temperatură: clienții hotărăsc la ce temperatură doresc să aibă apa caldă la robinet și, în momentul în care senzorul detectează scăderea temperaturii apei din instalațiile interioare sub temperatura presetată, pompa începe să recircule apa de la ultimul etaj până la contorul de la subsol și, mai departe, la punctul termic, asigurându-i astfel temperatura corespunzătoare.
Implementarea acestei soluţii tehnice se poate realiza la nivelul fiecărei scări care se confruntă cu parametrii apei calde neconformi la robinet (ȋn condiţiile ȋn care temperatura este conformă la contorul de branșament) contra cost.